Cuvântul “scrum” este folosit în rugby, unde se referă la o “gramadă”, mai exact la o formație de jucători care încearcă să intre în posesia balonului. Colaborarea între co-echipieri este crucială, aceștia fiind nevoiți să ia decizii privitoare la tactica de joc în circumstanțe care se schimbă foarte rapid.
În limbaj software, “scrum” este o metodologie de lucru pentru managementul proiectelor.
Dacă ar fi să reducem la o singură idee, am putea să spunem că managementul unui proiect presupune împărțirea obiectivului în multe task-uri care trebuie rezolvate într-un mod cât mai eficient și isteț, împreună cu echipa implicată în proiect.
Un principiu de bază al metodologiei “scrum” este conștientizarea și acceptarea faptului că pe parcursul unui proiect te poți răzgândi cu privire la ceea ce-ți dorești sau ai nevoie de la proiect și că provocările neașteptate trebuie rezolvate prin alte metode decât cele tradiționale și că nici o planificare inițială nu poate evita astfel de situații.
Cum putem aplica metodologia “scrum” în proiectul nostru de comerț electronic pentru a-l face mai eficient?
CUM SĂ ÎNCEPI?
1. NUMEȘTE RESPONSABILUL DE PRODUS (PRODUCT OWNER)
Aceasta va fi persoana cu viziune care va ști exact ce anume trebuie realizat. Va inventaria riscurile, va redacta brieful proiectului, va face descrierea specificațiilor, va verifica dacă proiectul este viabil și dacă poate fi realizat.
2. FORMEAZĂ ECHIPA
Cine va face munca efectiva? Alcătuiește echipa – numărul recomandat este de 3-9 persoane.
3. NUMEȘTE UN SCRUM MASTER
Acesta va ghida echipa, va elimina impedimentele care apar inevitabil în timpul derulării proiectului și se va asigura că membrii echipei pot lucra la capacitate maximă pentru a atinge obiectivele stabilite. Chiar dacă sarcinile par similare, Scrum Master-ul nu este un lider sau un project manager tradițional. În primul rând, un Srum Master trebuie să acționeze ca și un amortizor pentru orice factori care pot distrage sau afecta randamentul echipei.
4. CREAZĂ O LISTĂ DE SARCINI (PRODUCT BACKLOG)
Lista va cuprinde cerințele și specificațiile proiectului și va fi urmarită de către dezvoltatori.
Va conține funcționalități, soluționarea erorilor, cerințe etc – adică tot ceea ce trebuie făcut pentru a livra cu succes un produs / proiect funcțional.
Product owner-ul ordonează task-urile din listă luând în considerare riscurile, valoarea lor de business, legăturile de dependență cu alte taskuri și termenele limită.
5. REVIZUIREA LISTEI
Estimează volumul de muncă pe care il presupune fiecare task. Dezvoltatorii trebuie să verifice dacă termenele și task-urile sunt realizabile.
Planificarea listei nu se face prin estimarea imediată a numărului de ore necesar. Atribuie termeni ca “mic, mediu și mare” sau șirul lui Fibonacci (1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, …) pentru a estima care este durata de finalizare a unui task prin compararea task-urilor analizate între ele. După aprox. 2 săptămâni vei vedea exact care este ritmul echipei și vei putea estima clar în cât timp se poate executa un task cu calificativ 1 sau unul cu calificativ 8.
6. PLANIFICAREA SPRINTURILOR
Un sprint este de fapt un set de task-uri programate pentru a fi finalizate într-o perioadă determinată. Sprinturile au termene fixe și durata lor poate varia între 1-4 săptămâni.
Dezvoltatorii analizează lista task-urilor și estimează câte pot fi rezolvate într-un sprint. Numărul acestor sarcini, într-un sprint, reprezintă de fapt viteza echipei.
Obiectivul este să se încerce rezolvarea a cât mai multe taskuri într-un sprint.
Odată planificate sarcinile pe un sprint, acesta nu mai poate fi modificat. Nu se pot adauga alte task-uri!
Dacă intervin noi chestiuni, acestea vor fi planificate în urmatorul sprint. Foarte important!
7. FĂ MUNCA VIZIBILĂ
Poți face asta pregătind un scrum-board cu 3 coloane: “to do” (de făcut), “în lucru” și “finalizat”. În programare poți adăuga încă o coloană cu “testare”.
8. ȘEDINȚE ZILNICE PE PROIECT
Organizează zilnic o ședință scurtă cu dezvoltatorii, cu o durată maximă de 15 minute. Membrii echipei vor raspunde zilnic la următoarele întrebări:
- Ce ai facut ieri pentru a finaliza task-urile din sprint?
- Ce vei face astăzi?
- Ai întâmpinat obstacole care te împiedică să livrezi task-urile?
9. DEMONSTRAREA SPRINT-URILOR
La finalul fiecărui sprint, organizează o ședință și discută ce s-a realizat în perioada sprintului. Fiecare membru al echipei va prezenta ce a livrat el personal.
10. EVALUAREA SPRINT-URILOR
După ce echipa face demonstrațiile progresului înregistrat, organizează o ședință și trece în revistă ce a fost bine realizat, care sunt aspectele care ar fi putut fi livrate mai bine și care necesită îmbunătățire în sprint-ul următor.
CONCLUZIE
În acest articol v-am împărtășit elementele de bază pe care le presupune metodologia Scrum. Le poți aplica în diferite moduri pe proiectul tău de comerț electronic. Dacă le implementezi corect vei avea numai de câștigat, crescând eficiența proiectului.
Clienții noștri contribuie la cunoștintele noastre și îi implicăm constant în sprint-uri – chiar și atunci când nu realizează acest lucru.
